Procesul de creație în cinci pași

Salut!

Îți mulțumesc că îți faci timp să citești ”Gândește FIX pe dos!, singurul newsletter din România dedicat creativității și inovației. Ediția de astăzi ajunge la 108 abonați.

În ediția de azi voi detalia cei cinci pași a procesului de creație așa cum au fost definiți de James Webb Young în anul 1940. Enjoy!

Pentru a veni cu idei valoroase care pot atrage noi clienți pentru afacerea ta, pot atrage atenția mass-media asupra produsele sau serviciile tale, care pot să atragă investitori, colecționari pentru arta ta sau parteneriate într-o nouă afacere, de cele mai multe ori, procesul este foarte similar.

În 1940, James Webb Young a publicat un ghid numit „A Technique for Producing Ideas” în care a rezumat procesul creativ în cinci pași.

M-am gândit că ar fi interesant să văd cum s-au concretizat acești cinci pași în practica lui Frank Lloyd Wright, unul dintre cei mai mari și mai inovatori oameni din istorie. Un om care a schimbat arhitectura pentru totdeauna și al cărui câmp de influență este atât de larg, încât este greu de spus unde începe și unde se termină. Să purcedem!

Pasul unu: Colectarea materialului brut

Wright era obsedat de natură și de formele organice și deseori lua o unitate geometrică de bază pe care o repeta din nou și din nou - ca fractalizarea unui cristal - de multe ori începând de la o varietate specifică de plante sau inspirat de geologia din preajma lui.

El credea că operele de arhitectură ar trebui să fie opere de artă complete. Intenția lui a fost să proiecteze clădiri al căror întreg ar trebui să fie mult mai mult decât suma părților.

De exemplu, când a primit comanda de a proiecta Muzeul Guggenheim din New York, după ce a fost abordat de Hilla Rebay, consilier de artă al lui Solomon R. Guggenheim, el și-a imaginat clădirea ca pe o carcasă de nautilus care a inspirat rampa în spirală, iar simetria radială a unei pânze de păianjen a inspirat designul luminatorului rotundei. Wright învăța toate aspectele despre modul în care animalele și natura se constituie și interacționează cu aceste forme.

Dacă devii obsedat de o mică parte din ceea ce te inspiră sau de ceva despre care ești curios, vei găsi sute de moduri de a o cerceta, pentru a vedea ce lucruri noi ies la suprafață și care pot schimba direcția spre care te îndrepți sau rezultatul pe care vrei să-l obții.

Pasul doi: Metabolizarea materialului

Wright lucra la schițele sale mai întâi în minte, până în punctul în care prietenii și asociații săi pretindeau că l-au văzut rareori lucrând la desene sau planuri, cu excepția cazului în care deja ar fi avut totul clar în minte.

Potrivit lui Bruce Brooks Pfeiffer, care a fost apropiat de Wright și a devenit mai târziu arhivistul ”Arhivelor Fundației Frank Lloyd Wright”, chiar și pentru incredibil de faimosul Fallingwater al lui Wright, probabil cea mai faimoasă casă a secolului al XX-lea și care a fost desemnată reper istoric național în 1966, Wright nu a început să lucreze la schițe până în momentul în care clienții, Liliane și Edgar J. Kaufmann, l-au sunat pentru a-i spune că sunt pe drum și că vor fi la studioul lui Wright în două ore.

Deși nu recomand să aștepți ca clientul tău să fie pe drum pentru ca tu să începi să lucrezi la prezentarea ta sau s-o finalizezi cu câteva minute înainte a intra în ședință, cred că timpul pe care îl petrecem reorganizând ideile în capul nostru înainte de a încerca să scoatem ceva în lume este crucial pentru creativitate. În loc să răspunzi impulsiv la primul gând care îți vine în minte, lasă lucrurile la marinat în mintea ta pentru o vreme.

Pasul trei: Procesarea inconștientă

În timp ce Wright avea ideile formate în minte, el lucra de obicei la alte lucruri în timpul zilei. Avea întâlniri, se plimba prin studio, primea telefoane, dar nu era deloc aproape de masa de desen sau chiar gândea în tăcere. Întotdeauna făcea altceva.

Acesta este așa numitul „efect de incubație” și constă în două faze. Prima fază vine atunci când decizi să dai un pas înapoi și să-ți pui mintea în altă parte, după ce ai făcut pasul unu și doi de mai sus.

Pasul patru: Iluminare

Într-o zi, în prezența lui Brooks Pfeiffer, un prieten l-a întrebat pe Wright: „Frank, când îți vin ideile pentru clădirile tale?” El a răspuns: „Între 4 și 7 dimineața. Mă culc imediat, apoi mă trezesc pe la 4 și nu pot dormi. Dar mintea mea este limpede, așa că mă trezesc și lucrez trei sau patru ore.”

Aceasta este a doua fază a efectului de incubație. Când ai momente de „aha” aparent ivite din senin. Dar nu sunt deloc întâmplătoare. Subconștientul tău a muncit din greu încercând să rezolve ghicitorile pe care le-ai început în toți pașii precedenți.

Pasul cinci: Formare și verificare

Wright a lucrat întotdeauna într-un proces de colaborare și și-a extras ideile din munca altora. La începutul carierei, a lucrat cu unii dintre arhitecții de top ai școlii din Chicago și apoi cu cei de la Prairie School. De-a lungul vieții sale, studioul lui a fost populat de mulți arhitecți talentați, care mai târziu au devenit ei înșiși remarcabili. Întotdeauna făceau schimb de idei.

Dar, de asemenea, ca cineva care proiecta pentru clienți, oricât de faimos era, Wright a trebuit să asculte întotdeauna și feedbackul clienților săi.

Există multe modalități de a parcurge acest pas. S-ar putea să nu crezi că ideea ta are nevoie de feedback de la terți. Dar există o lume a consumatorilor, clienților și publicului acolo undeva, care te vor anunța dacă ai creat ceva relevant sau nu.

Principiul de a-ți extinde în mod constant experiența, de a învăța continuu, contează enorm în orice activitate care presupune producerea de idei. Să nu ai niciun dubiu în privința asta.

Un alt punct pe care aș vrea să-l detaliez puțin este despre cuvinte. Tindem să uităm că cuvintele sunt, în sine, idei. Ele ar putea fi numite idei în stare de animație suspendată. Când cuvintele sunt stăpânite, ideile tind să prindă viață din nou.

Astfel, cuvintele fiind simboluri ale ideilor, putem colecta idei prin colectarea cuvintelor. Tipul care a spus că a încercat să citească dicționarul, dar nu a reușit să înțeleagă povestea, pur și simplu a ratat ideea că este o colecție de povestiri scurte. 😃

1 aplicație

GAMMA APP - Aplicațiile AI sunt foarte la modă acum. Să ținem pasul cu avalanșa de lansări este o provocare, dar Gamma App este una care mi-a atras atenția. Gamma este o alternativă la programele pentru prezentări. O modalitate rapidă și simplă de a-ți împărtăși și de a-ți prezenta munca. Creezi prezentări captivante, rezumate și documente care sunt ușor de discutat live sau partajate asincron. Cred că vei fi uimit!

Îți mulțumesc că ai citit până aici. Sper să-ți fie de folos! Aștept cu nerăbdare vești de la tine. Răspund fiecăruia.

Dacă acest newsletter te-a ajutat sau te-a inspirat, trimite-l unui prieten. Se poate abona AICI

Pe curând!

Claudiu