Gândirea creativă nu merită efortul decât dacă faci ceva cu ideile tale

Salut!

Îți mulțumesc pentru că te-ai abonat la ”Gândește FIX pe dos!”, singurul newsletter din România dedicat creativității și inovației.

În ediția de azi îți prezint o busolă de abordare a creativității care are la bază două definiții ale creativității.

Creativitate = Idei + Execuție

Conform unei definiții clasice, creativitatea este o combinație de gândire proaspătă (idei) și acțiune eficientă (execuție).

Gândirea creativă este adesea primul lucru la care ne gândim când ne gândim la creativitate. Dar orice creator adevărat știe că gândirea creativă nu merită niciun sfanț decât dacă faci ceva cu ideile alea.

Pe de altă parte, dacă te concentrezi prea mult pe execuție, poți fi prins  într-o productivitate prostească, ocupat tot timpul, care nu creează nimic remarcabil.

Provocarea este să găsim un echilibru între gândire și acțiune.

În multe țări dezvoltate există un fel de cult al productivității, în care munca devine un scop în sine, indiferent de rezultatele obținute. Unul dintre cele mai populare sisteme de productivitate, “Getting Things Done”, folosește chiar expresia „datul la manivelă”, fără ironie, de parcă ar fi ceva la care să aspirăm.

În multe organizații există o dimensiune politică a etosului productivității – oamenii sunt nerăbdători să „pare ocupați” în fața șefului și a colegilor lor. Orice altceva pare leneș și neprofesionist. Creativitatea este văzută ca ceva prostesc și puțin copilăresc, care trebuie limitat la sesiuni de gândire creativă, de preferință ținute în afara biroului.

Știi că uneori a munci mai mult este cel mai puțin productiv lucru pe care îl poți face. Discuția într-o cafenea, la o plimbarea în parc sau altfel să nu faci pur și simplu nimic va aduce rezultate mult mai bune - totuși am întâlnit chiar agenții creative în care creatorii se plâng că trebuie să fie la birou 9 cu 5 sau riscă mânia managerului lor!

Simon Veksner, Creative, Director DDB Sydney, a rezumat asta într-un mod foarte fain:

Chiar dacă lucrezi singur sau printre oameni care înțeleg cum funcționează procesul creativ, acesta poate fi un proces frustrant de încercare și eroare. Plimbarea în parc nu duce întotdeauna la o idee genială. Poți lucra toată noaptea pentru a termina ceva cu termen limită, apoi realizezi că ți-ai pierdut timpul de pomană.

Dar nu toate astea sunt vești proaste. Varietatea este condimentul vieții, nu-i așa? Într-o zi bună, sau chiar o zi obișnuită, poți face tot felul de lucruri plăcute și diverse — să citești cărți și newslettere, să vizionezi videoclipuri, să asculți muzică; să ai conversații care-ți stimulează mintea cu persoane interesante; lăsându-ți mintea să rătăcească în căutarea următoarei idei grozave. Și există acele momente magice când totul se reunește și te pierzi în fluxul creativ. Dacă ești un antreprenor creativ care lucrează la lucruri care contează pentru tine, bucuria muncii nu este niciodată departe.

Începe să observi ce tipare de activitate și odihnă vă vin cel mai natural - în timpul zilei de lucru, a săptămânii și chiar pe parcursul anului. Ai cea mai mare energie dimineața, după-amiaza sau seara? Când este cel mai probabil să iei o pauză care să-ți stimuleze munca? De unde știi când amâni și ce poți face pentru a te apuca de treabă? Cu cât îți cunoști mai bine propriul proces creativ și obiceiurile de lucru, cu atât vei experimenta mai puțină frustrare și vei fi mai creativ și împlinit.

Creativitate = noutate + valoare

Conform unei alte definiții clasice, ceva trebuie să fie foarte nou și valoros înainte de a putea fi considerat creativ.

O visare cu ochii deschiși poate fi ceva nou, dar nu este de mare folos dacă rămâne doar un vis cu ochii deschiși, așa că din acest punct de vedere nu este creativ. Clemele de rufe sunt utile, dar nu sunt tocmai noi. Cândva erau o invenție creativă, acum sunt o comoditate.

Noutate

Nou nu înseamnă neapărat „creat din aer”. Foarte puține lucruri sunt complet noi. Shakespeare nu a inventat niciodată un vreun complot. Nu avea nevoie, având la îndemână o mulțime de povești încercate și testate. De asemenea, a lucrat în forme convenționale — piesa de teatru populară, cu personaje care vorbesc în proză și pentametru iambic, o formă de versuri bine stabilită. Și totuși... când a pus împreună elementele, a creat ceva nou și magic în creuzetul Teatrului Globe.

Majoritatea produselor sunt și mai derivate, bazându-se pe inovațiile anterioare. Apple este considerat pe bună dreptate una dintre cele mai inovatoare companii de pe pământ, dar sunt cu adevărat maeștri ai îmbunătățirii. Ei nu au creat primul computer personal, laptop, player MP3, smartphone, tabletă sau magazin de descărcare de muzică - în schimb, au adus îmbunătățiri de design care au transformat fiecare categorie din gadgeturi în articole dezirabile pentru consumatorii mainstream.

Iată câteva tipuri diferite de chestii noi:

• combinarea elementelor existente anterior (de exemplu, telefon mobil + e-mail = BlackBerry)

• schimbarea genurilor (de exemplu, transformarea lui Dracula într-o comedie)

• Punerea a ceva existent într-un context nou (de exemplu, Netflix a dus închirierea DVD-urilor din magazine fizice pe web)

• Să faci ceva mai mare sau mai mic (de exemplu, Sony a dezvoltat Walkman, un casetofon mult mai mic decât oricare altul de pe piață)

• Să face ceva mai ieftin (versiune pentru buget) sau mai scump (articol de lux) (de exemplu, bilete de avion ieftine sau collector’s box)

• Să oferi ceva într-un format diferit (de exemplu, descărcări de muzică în loc de CD-uri)

• transformarea unui serviciu într-un produs (de exemplu, transformarea training-ului de formare într-un DVD sau curs de e-learning)

• transformarea unui produs într-un serviciu (de exemplu, oferirea de consultanță personalizată pe baza ideilor din cartea ta)

Când începi un proiect nou sau o lucrare nouă, încearcă să nu pui presiune să reinventezi roata. Datorită fondului și talentului tău unic, ceea ce ți se pare evident ar putea fi o revelație pentru alți oameni. Încearcă cea mai simplă și mai evidentă idee la care te poți gândi. S-ar putea să fii surprins de ce iese!

Valoare

Aceasta nu înseamnă doar valoare comercială, deși banii sunt o modalitate evidentă de a măsura valoarea. Înseamnă este că orice este produs este apreciat de cel puțin o altă persoană. Cu cât sunt mai mulți oameni care îl prețuiesc, cu atât este mai ușor să demonstrezi valoarea (și să câștigi bani din asta). Dar asta nu înseamnă că ai nevoie de un public larg pentru a fi considerat cu adevărat creativ. De foarte multe ori, cel mai mic public este format din cei mai pasionați fani.

Să luăm exemplul poetului Geoffrey Hill. El este ceea ce este cunoscut drept „poetul poeților” – adică este citit și apreciat mai mult de colegii săi poeți decât de publicul larg. Chiar și admiratorii săi recunosc că munca lui este „dificilă”, ceea ce înseamnă că s-ar putea să fii iertat dacă crezi că nu are sens. El însuși a spus că atunci când se uită la cifrele pe care le face din vânzări, pare să nu aibă deloc cititori. Unii critici îi detestă opera, iar alții îl descriau drept „cel mai mare poet viu în limba engleză” (Nicolas Lezard) și chiar „probabil cel mai bun scriitor în viață, în proză sau rimă, în limba engleză” (A.N. Wilson).

Trebuie doar să te gândești la disputele pe care le-ai avut cu prietenii despre muzică, cărți sau filme pentru a vedea cât de subiectiv poate fi sentimentul nostru legat de valoare. Pe de o parte, aceasta poate fi cauza multor anxietăți, creatorii întrebându-se dacă sunt „cu adevărat” creativi sau doar glumesc. Pe de altă parte, înseamnă că nu ar trebui să fim descurajați dacă alții ne resping munca, deoarece este absolut posibil ca ei să nu „înțeleagă”.

Iată câteva tipuri diferite de valoare care se găsesc în produse, descoperiri, experiențe și opere de artă:

• Financiară - suntem dispuși să cheltuim bani pentru asta?

• Estetică – ni se pare frumos?

• Utilitară — ne ajută să rezolvăm o problemă sau să îndeplinim o sarcină?

• Informativă - ne furnizează știri sau alte informații importante?

• Educațională – ne ajută să învățăm?

• Socială – ne ajută să ne conectăm cu ceilalți?

• Distracție - ne face plăcere?

• Puterea – ne oferă un avantaj?

• Autentică – ne ajută să ne înțelegem sau să ne exprimăm?

• Generoasă – ne ajută să-i ajutăm pe alții?

• Securitate - ne ține în siguranță?

Ocazional, dau peste un câte un antreprenor creativ care răspunde defensiv la feedback: „Bănuiesc că îl creez doar pentru mine”. Eu nu cred asta. Cred că toți cei care creează ceva nou, dincolo de cea mai banală soluție a unei probleme practice, vor să-l împărtășească cu alții, să facă o diferență în viața lor într-un fel și să primească în schimb validare.

Iată concluzia: ori de câte ori creezi ceva, întreabă-te pentru cine este și ce poți face pentru a le prezenta idea. Oricât de mic e publicul tău și oricât de puțini bani (dacă există) schimbă posesorul, este greu să nu te bucurii de sentimentul când vezi că fața altcuiva se luminează la creația ta.