Cum să generezi idei bune

Care este natura ideilor bune?

Asta e ceva la care m-am gândit în ultima vreme. De unde vin insight-urile? Cum creezi un mediu pentru ca creativitatea să înflorească? Există un proces repetabil pentru a le stimula?

Generarea de idei, indiferent de domeniu, a fost întotdeauna o artă întunecată. Unii manageri preferă abordări cantitative stricte pentru a genera idei. Alții păstrează o bandă îngustă de expertiză și aleg doar să investească în anumite nișe. Apoi sunt generaliștii, care pur și simplu vânează în teritoriu deschis cele mai bune idei. Fiecare specializare necesită cadre specifice pentru a avea succes, dar ideea este aceasta: generarea de idei a fost întotdeauna – și va fi întotdeauna – în parte artă și în parte știință.

Nu există o formulă care să garanteze generarea de idei „bune”. Dar cred că există cel puțin un cadru care poate dezlănțui un flux consistent de creativitate.

Iar acest cadru se rezumă la o idee simplă.

Ideile creative înfloresc atunci când există permisiunea de a rătăci. De a visa cu ochii deschiși. De a permite minții să zburde liber.

Nu de mult, Jeff Bezos a stat la o discuție cu podcasterul Lex Fridman. Lex îl întreabă: „Dacă ar fi să-ți studiezi propriul creier, introspectiv, ce crezi? Cum este procesul tău de gândire?”

Bezos ia în considerare întrebarea și răspunde:

„Sincer, nu știu cum funcționează. Dacă aș face-o, aș încerca să explic. Știu că implică multă rătăcire, așa că atunci când mă așez să lucrez la o problemă, știu că nu știu unde mă duc... adevărata invenție, adevărata gândire laterală necesită rătăcire. Și trebuie să-ți dai permisiunea de a rătăci.”

Există câteva moduri de a interpreta răspunsul lui Bezos.

Primul este să te gândești la rătăcire în sens figurat: a fi transdisciplinar și a șerpui printre domenii. Această perspectivă este importantă deoarece unele dintre cele mai bune idei ale lumii au fost produse de persoane care au urmat căi netradiționale, neliniare (și ale căror perspective ar putea fi profund eretice.)

Ideile bune necesită o înțelegere multidisciplinară a lumii.

În 1455, Johannes Gutenberg a introdus tipografia mecanizată. Invenția a fost, fără îndoială, „cea mai bună idee” din ultimii 1.000 de ani și a pavat drumul către Renaștere și o revoluție a cunoașterii umane. Deci, cum i-a venit lui Gutenberg această idee? Poate fi tentant să credem că invenția lui Gutenberg a fost rezultatul expertizei sale profunde în tehnicile de imprimare. Dar adevărul este mult mai complex.

În realitate, Gutenberg avea deja 40 de ani și lucra ca meșter și care fusese format ca aurar, metalurgist și tăietor de pietre prețioase înainte de a începe vreodată să lucreze cu un concept de tipar. Singurul său efort antreprenorial – o încercare eșuată de a produce rame metalice pentru oglinzi – a dat faliment repede. „Puținul despre care se știe despre Gutenberg”, se arată într-o biografie, „deseori provine din numeroasele cauze în instanță în care s-a confruntat cu partenerii săi de afaceri”.

În ciuda eșecurilor sale în serie (sau poate motivat de acestea), Gutenberg a început să experimenteze cu diferite cazuri de utilizare pentru o gamă de aliaje, care s-au bazat pe experiența sa de metalurgist. Această polenizare încrucișată a experiențelor – precum și o urgență profundă de a-și achita datoriile – l-a determinat pe Gutenberg să dezvolte un tip de metal mobil, ideal pentru tipărire.

Povestea este instructivă pentru că arată clar că ideile bune necesită expertiză, dar cele mai bune idei necesită o înțelegere multidisciplinară a lumii. Cu alte cuvinte, ideile grozave necesită rătăcire. De fapt, ironia expertizei este că cunoștințele profunde pe un subiect singular ne pot autolimita. Aceasta este baza efectului Dunning-Kruger: „Cu cât înveți mai mult într-o anumită abilitate, cu atât realizezi că nu știi.”

Desigur, dacă aveți o toaletă defectă, nu vă sugerez să căutați un profesor de filozofie: unele locuri de muncă necesită într-adevăr expertiză. Dar inovația, în special, este studiul și aplicarea modului în care evoluează lumea. Dacă devii prea fixat pe o viziune singulară asupra lumii – sau devii prea izolat în gândirea ta – atunci ești sortit să eșuezi. Cu alte cuvinte, nu am întâlnit niciodată un antreprenor de succes care să citească pur și simplu rapoarte privind veniturile, să citească presă financiară și să analizeze documente financiare. Cei mai buni antreprenori pe care îi cunosc sunt cititori vorace care „rătăcesc” în tot felul de domenii – de la artă la știință la inginerie.

Nu este surprinzător, și poate că Charlie Munger a spus-o cel mai bine: „Dacă urmezi cu pricepere calea multidisciplinară, nu vei dori niciodată să te întorci. Ar fi ca și cum ți-ai tăia mâinile.”

Plimbare pentru ideație

Există o a doua interpretare a „rătăcirii” pentru a stimula creativitatea și una care este mult mai literală: mersul pe jos.

Nenumărați filozofi au vorbit despre beneficiile mentale ale mersului, de la vechii stoici („Ar trebui să facem plimbări fără scop în aer liber, pentru ca mintea să poată fi hrănită și împrospătată de aerul liber și respirația profundă.” – Seneca) până la europenii mai moderni. filosofi („Toate gândurile cu adevărat mari sunt concepute prin mers.” Nietszche) la ideologia mersului tehno-libertarian a lui Steve Jobs.

Poate că citatul meu preferat pe acest subiect vine de la Thoreau, care a spus odată: „Fiecare plimbare este un fel de cruciadă”. (Thoreau însuși era obsedat de mers pe jos și chiar a scris o carte pe acest subiect.)

Beneficiile mersului pe jos nu sunt pe deplin înțelese din perspectivă neurologică, dar un studiu de la Stanford a constatat că mersul pe jos poate stimula gândirea creativă și generarea de idei cu o medie de 60 la sută. Am mai scris despre asta și cu alte ocazii. Am descoperit personal că o simplă plimbare prin cartier duce adesea la idei mai bune și la capacitatea de a vedea o problemă într-o lumină nouă. La urma urmei, cuvântul „idee” provine literalmente din cuvântul grecesc antic idein, care înseamnă „a vedea”.

Cu toții, într-un fel, ne străduim să avem propriile noastre momente „velcro”. Și, deși nu există o formulă pentru a genera idei grozave, există obiceiuri de format pentru a ne îmbunătăți capacitatea de a „gândi lateral”. Dacă ești blocat, mergi la o plimbare. Sau citește o carte din afara domeniului tău de expertiză. Petrece timp rătăcind, atât la figurat, cât și la propriu.

S-ar putea să fii surprins de ceea ce descoperi.